Depresia
Ce este depresia (cu adevărat)?
Depresia nu înseamnă doar să fii trist. Este o tulburare psihologică profundă care afectează modul în care gândești, simți, dormi, mănânci și funcționezi zilnic. Mintea pare „oprită” sau în ceață, iar activitățile care altădată îți aduceau bucurie nu mai trezesc niciun interes. Nu este un moft, nu este lene – este o condiție medicală reală, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății.
Cum se simte depresia?
- Lipsă de motivație și energie
- Senzația că totul este inutil sau lipsit de sens
- Tristețe persistentă, fără o cauză clară
- Gânduri negative despre sine („nu sunt suficient de bun”, „îi încurc pe ceilalți”)
- Irascibilitate, nervozitate
- Tulburări de somn (insomnie sau somn excesiv)
- Modificări ale apetitului
- Sentiment de vină sau rușine
- Dificultăți de concentrare
- Gânduri legate de moarte sau sinucidere
Ce NU este depresia?
- Nu este doar „o stare proastă”
- Nu este ceva ce „trece de la sine”
- Nu este semn de slăbiciune
- Nu este nevoie de un motiv exterior concret pentru a apărea
De ce apare depresia?
Cauze biologice
Modificările în chimia creierului (niveluri scăzute de serotonină, dopamină sau noradrenalină) pot influența starea afectivă.
Cauze psihologice
Traumele din copilărie, stresul cronic, pierderile importante sau o stimă de sine scăzută pot favoriza instalarea depresiei.
Cauze sociale
Izolarea, lipsa sprijinului emoțional, problemele în relații sau la locul de muncă pot întreține depresia.
Ce se întâmplă în creierul unei persoane depresive?
Creierul funcționează ca un sistem dezechilibrat: conexiunile dintre cortexul prefrontal și structurile limbice (cum ar fi amigdala) se slăbesc, iar activitatea în ariile responsabile cu motivația și recompensele scade. Undele cerebrale pot arăta un exces de activitate lentă în lobul frontal stâng – un semn frecvent în brain mapping la persoanele cu depresie.
Depresia la copii și adolescenți
Cum o recunoaștem?
- Copil retras, apatic, fără dorință de joacă
- Iritabil, ușor de enervat
- Plânge frecvent sau pare lipsit de expresivitate
- Are performanțe scăzute la școală
- Se simte „neînțeles” sau „în plus”
- Se învinovățește pentru orice
Ce pot face părinții?
- Nu minimizați suferința copilului – ascultați-l fără judecată
- Oferiți siguranță și predictibilitate
- Căutați sprijin de specialitate (psiholog, neurofeedback, psihoterapie)
Cum ajută Neurofeedback-ul în depresie?
Neurofeedback-ul corectează dezechilibrele electrice din creier care întrețin stările de apatie, anxietate sau blocaj emoțional. Prin antrenarea undelor cerebrale (de ex., creșterea beta și reglarea activității alfa), creierul învață să iasă din tiparul depresiv.
Efecte observate în practică:
- Crește nivelul de energie
- Se îmbunătățește somnul
- Se reduce dialogul interior negativ
- Apare mai multă motivație pentru activități zilnice
- Scade tendința de retragere socială
Când e momentul să ceri ajutor?
Dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni, afectează viața personală sau profesională, sau apar gânduri legate de suicid, este esențial să ceri ajutor. Depresia nu dispare prin voință. Se tratează. Și se poate trata bine, cu intervenții personalizate.
La NeuroClinica ai opțiuni reale
Folosim metode validate științific, cum ar fi neurofeedback-ul și evaluarea qEEG, pentru a înțelege ce se întâmplă în creierul tău. Nu ghicim. Măsurăm, adaptăm și construim un plan pentru vindecare – în ritmul tău, cu respect și empatie.

Pingback: Fobie – ce este, simptome și tratament | NeuroClinica Craiova