Dependența copiilor de telefon și alte ecrane


Dependența copiilor de telefon și alte ecrane

De ce discutăm acum

Vedem tot mai des copii foarte mici liniștiți cu telefonul în cărucior, tableta la masă, consola „pentru 5 minute” care devin ore. Tehnologia nu e „dușmanul”, dar fără un cadru adult clar poate prelua controlul: somn fragmentat, iritabilitate, toleranță scăzută la frustrare, conflict în familie și la școală. Vestea bună: se poate preveni și trata, dacă intervenim consecvent.

Ce este dependența de ecrane

Dependența înseamnă utilizare compulsivă (telefon, tabletă, jocuri) care scapă de sub control, e folosită pentru calmare/evitare și produce costuri vizibile: somn întârziat, scădere a interesului pentru activități offline, note în scădere, conflicte.

Semnale de alarmă

  • furie/crize la oprirea ecranului;
  • intruziune în spațiul altora pentru a folosi device-uri;
  • minte sau ascunde timpul de ecran;
  • preferă scroll-ul în locul jocului fizic/prietenilor;
  • „nu poate adormi fără ecran”.

Cum ajung copiii aici (și de ce începe devreme)

  • „Sucetă digitală”: telefon în cărucior/la masă → creierul învață ecran = calm instant;
  • Recompense rapide/imprevizibile: jocuri/clipuri concepute să captiveze;
  • Modelul părintelui: copiii copiază felul în care folosim noi telefonul;
  • Lipsa cadrului: reguli schimbate zilnic, programe vagi, fără zone „screen-free”.

Problema apare când ecranul devine singurul mod de reglare (plictiseală, frustrare, oboseală), nu o activitate opțională și limitată.

Ce facem ca să NU ajungem aici (prevenție realistă)

Cadrul familiei

  • Ferestre, nu flux continuu: ore și locuri clare; fără device-uri în dormitor și cu 60–90 min fără ecran înainte de somn.
  • Prioritățile vieții reale înainte de ecran: somn, mese, mișcare, teme, social, abia apoi recreativul digital.
  • Zone „screen-free”: la masă, în mașină (cât se poate), în camera copilului.

Copil mic, reguli simple

  • În cărucior/la masă nu folosim telefonul ca suzetă. Alternative: jucărie senzorială, poveste scurtă, joc de observare („câte lucruri roșii vezi?”).
  • Conținut finit, nu scroll infinit: episoade/jocuri cu final clar, pauze scurte, timer vizibil.

Modelul părintelui

  • Telefoanele stau în spații comune, nu pe noptieră.
  • Evităm „doar răspund la un mesaj” când copilul cere atenție.
  • Vorbim despre tehnologie ca instrument, nu ca recompensă automată.

Cum tratăm dependența de ecrane (abordarea NeuroClinica)

1) Evaluare clinică + plan familial

Analizăm tiparele (utilizare, somn, rutine, declanșatori). Stabilim 3–5 reguli operaționale, ușor de aplicat zilnic, cu consecvență (fără negocieri „la cald”, fără sarcasm).

2) Brain mapping (qEEG)

Realizăm qEEG pentru a observa profilul de excitabilitate/atenție și rețelele implicate în autoreglare. Identificăm dacă predomină hiperexcitabilitatea, instabilitatea atenției, dificultățile de somn etc.

3) Neurofeedback direcționat

Pe baza qEEG, antrenăm autoreglarea (somn, impulsivitate, atenție). Ținta: control din interior, nu doar control extern prin interdicții.

4) Intervenții psihologice aplicate (CBT)

  • CBT pentru toleranță la frustrare, managementul crizelor, igienă de somn;
  • Coaching parental: cum menții cadrul în ciuda protestelor, cum comunici pe scurt, cum eviți escaladarea;
  • Colaborare cu școala, la nevoie.

Când acționăm rapid

  • crize zilnice, agresivitate/intruziune pentru a obține device-ul;
  • insomnie persistentă, oboseală accentuată;
  • refuz școlar, note în picaj;
  • anxietate/depresie;
  • comorbidități (TSA, ADHD, tulburări de somn).

Întrebări scurte, răspunsuri directe

Trebuie scos complet ecranul? Nu neapărat. Ținta este echilibrul și tiparele sănătoase. Uneori facem o „resetare” ghidată pe termen scurt.
Cum procedez cu un copil mic în public? Evită „telefonul-suzetă”. Pregătește alternative liniștitoare (gustare, jucărie tactilă, joc verbal).
Este „o oră de ecran = o oră afară”? Nu recomandăm. Mesajul corect: viața reală are prioritate, ecranul este opțional și limitat.

Mesaj pentru părinți

Nu căutăm perfecțiune, ci consecvență. Dependența nu dispare singură. Cu evaluare qEEG și neurofeedback acolo unde e util, plus structură parentală clară, copilul își recâștigă treptat controlul. Dacă simți că te lupți singur(ă), suntem aici – profesionist, calm, aplicat.

Programări NeuroClinica

Vrei un plan adaptat familiei tale (reguli aplicabile, qEEG, neurofeedback, CBT, monitorizare)? Programează o evaluare la NeuroClinica.

NeuroClinica – BrainMap & Neurofeedback
📍 Craiova, Str. Brestei 44A
📞 0727-439-802
🌐 www.neuroclinica.ro
📧 contact@neuroclinica.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *