Atacurile de panică: ce sunt, de ce apar și cum pot fi tratate
Ce este un atac de panică?
Un atac de panică este o criză intensă de teamă sau disconfort extrem, care apare brusc, fără un pericol real. Corpul reacționează ca și cum ar fi într-o situație de viață și de moarte, iar mintea intră într-o stare de alarmă maximă. Atacul atinge intensitatea maximă în câteva minute și lasă persoana epuizată și speriată.
Mulți oameni descriu atacul de panică ca fiind una dintre cele mai înfricoșătoare experiențe trăite: senzația că „îți fuge pământul de sub picioare”, că nu mai ai control asupra corpului și că urmează ceva grav.
Cum se manifestă?
Simptomele atacului de panică pot varia, dar cele mai frecvente includ:
- palpitații puternice, bătăi rapide sau neregulate ale inimii
- senzația de sufocare, lipsă de aer sau nod în gât
- amețeală, dezechilibru, senzația că vei leșina
- transpirații reci, tremurături ale mâinilor sau picioarelor
- senzație de irealitate (derealizare) sau de detașare de corp (depersonalizare)
- greață, dureri abdominale sau furnicături
- frica intensă că vei muri, vei face infarct sau vei înnebuni
Aceste simptome sunt reale și trăite intens, chiar dacă nu există o cauză medicală gravă în spatele lor.
De ce apar atacurile de panică?
Nu există o singură cauză, ci mai mulți factori care se combină:
Factori psihologici
- stres emoțional puternic (pierderea unei persoane, conflicte, epuizare)
- anxietate acumulată, fără posibilitate de descărcare
- traume emoționale vechi, care reactivează reacția de alarmă
Factori biologici
- hiperactivitatea sistemului nervos autonom (simpatoadrenergic)
- dezechilibre neurochimice (serotonină, GABA)
- predispoziție genetică pentru anxietate
Factori de stil de viață
- somn insuficient, oboseală cronică
- consum excesiv de cafeină, alcool sau nicotină
- stres profesional și lipsa timpului de odihnă
Atacul de panică vs. infarct: cum le deosebim?
Una dintre cele mai mari frici în timpul atacului de panică este că ar putea fi un infarct. Deși simptomele seamănă (durere toracică, palpitații, dificultăți de respirație), există diferențe:
- în infarct, simptomele se agravează treptat și nu dispar singure în 10–20 de minute
- în atacul de panică, simptomele cresc rapid și scad brusc, chiar dacă senzația de teamă rămâne
Consecințe dacă nu sunt tratate
Lăsate netratate, atacurile de panică duc la:
- tulburare de panică – atacuri repetate și frica constantă că vor reapărea
- evitare – persoana începe să evite locuri sau situații (ex. magazine, transport, locuri aglomerate) → risc de agorafobie
- scăderea calității vieții – limitarea libertății, dificultăți în muncă și relații
- tulburări asociate – depresie, anxietate generalizată, abuz de substanțe
Cum putem ajuta la NeuroClinica
La cabinet ne concentrăm pe înțelegerea și tratarea cauzelor reale ale atacurilor de panică, printr-o combinație de evaluare și intervenții moderne:
1. Evaluare psihologică și brain mapping (qEEG)
- identificăm zonele cerebrale hiperactive (frontal, cingulat anterior, amigdala)
- vedem unde există dezechilibre între rețelele de stres și cele de calm
2. Psihoterapie cognitiv-comportamentală
- învățarea unor tehnici pentru a controla gândurile catastrofice
- expunerea treptată la situațiile evitate
- restructurarea credințelor de tip „o să mor”, „o să înnebunesc”
3. Neurofeedback și biofeedback
- reglarea undelor cerebrale (excesul de high beta asociat cu panică)
- creșterea controlului voluntar asupra stresului
- învățarea unor reacții cerebrale și fiziologice sănătoase
4. Tehnici de respirație și relaxare
- exersate în cabinet și aplicate zilnic
- reduc hiperactivarea sistemului nervos și previn recăderile
Ce poți face tu în timpul unui atac
- conștientizează: „Este un atac de panică. Va trece.”
- respiră lent, pe nas, cu expirație prelungită
- concentrează-te pe ceva concret din jur (o culoare, un obiect) pentru a rupe lanțul gândurilor catastrofice
- evită să fugi din locul unde a apărut atacul – dacă rămâi, corpul învață că nu e pericol real
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Atacurile de panică duc la infarct?
Nu. Chiar dacă senzațiile par asemănătoare, atacul de panică nu afectează inima.
2. Pot să scap complet de ele?
Da. Cu terapie și antrenament cerebral, simptomele pot fi reduse semnificativ sau eliminate.
3. Se tratează doar cu medicamente?
Nu. Medicamentele pot ajuta temporar, dar soluția pe termen lung este psihoterapia și reglarea mecanismelor cerebrale prin neurofeedback.
4. Cât durează tratamentul?
De obicei câteva luni, cu 20–40 ședințe de terapie și neurofeedback, în funcție de severitate.
Atacurile de panică nu sunt o condamnare. Sunt semnalul corpului că ceva trebuie schimbat. Cu evaluare, terapie și neurofeedback, poți învăța să recapeți controlul și să trăiești fără frica de următorul atac.