Zonele Brodmann ale creierului – explicate simplu
Reprezintă un sistem clasic de cartografiere a cortexului cerebral. Aceste regiuni numerotate au fost stabilite inițial pe baza citoarhitecturii – modul în care neuronii sunt organizați în straturi și tipuri celulare. În total, Korbinian Brodmann a separat cortexul în aproximativ 52 de zone distincte, fiecare cu caracteristici microscopice proprii.
Chiar dacă acest model are mai bine de un secol, rămâne și astăzi un instrument fundamental în neuroștiință și psihologie, fiind folosit pentru a corela structura cu funcția cerebrală: mișcare, percepție, limbaj, memorie sau cogniție.
Ce sunt, pe scurt, ariile Brodmann?
- sunt regiuni ale cortexului delimitate prin analiza microscopică a țesutului nervos
- fiecare zonă are o arhitectură celulară particulară
- numerotarea lor permite asocierea unor funcții cognitive și senzoriale clare cu anumite regiuni corticale
- sunt utilizate în cercetare, imagistică, diagnostic neurologic și neuropsihologie
- deși tehnologia modernă a rafinat unele limite, sistemul Brodmann rămâne un limbaj universal pentru descrierea cortexului
Concepte esențiale
- Cortexul este împărțit în 52 de zone numerotate
- Zone diferite sunt specializate: mișcare (BA4), vedere (BA17), limbaj (BA44-BA45)
- Harta lui Brodmann conectează anatomia microscopică cu funcțiile cognitive
- Este folosită în neuroimagistică (ex. RMN funcțional) și intervenții clinice
- A rămas un standard de referință încă din 1909
Domenii importante și funcțiile lor
≈ Zonele 1, 2 și 3 – Procesarea sensibilității corporale
Aceste trei regiuni formează cortexul somatosenzorial primar, localizat în lobul parietal, pe girusul postcentral.
Aici ajung mesajele transmise de talamus despre atingere, presiune, temperatură, vibrații, durere și poziția segmentelor corporale.
Cortexul somatosenzorial:
- îți permite să percepi contactul cu obiecte sau variațiile de temperatură
- contribuie la propriocepție – capacitatea de a ști unde se află corpul în spațiu, fără să te uiți
- oferă feedback esențial pentru controlul motor fin
- lucrează împreună cu zonele motorii pentru mișcări coordonate
Relația cu aria motorie principală (H4)
De ce este această zonă atât de aproape de cortexul motor primar (BA4)?
Pentru că informația senzorială ajunge imediat la zonele care controlează mișcarea – formând împreună cortexul senzoriomotor, o rețea care permite corpului să ajusteze mișcările în timp real.
≈ Zona 4 – Inițierea mișcărilor voluntare
Aria Brodmann 4 reprezintă cortexul motor primar, situat în lobul frontal.
Aici se generează comenzile conștiente pentru mușchi – ridicarea mâinii, mersul, vorbitul, scrisul.
Funcții:
- activează contracțiile musculare coordonate
- stabilește ordinea mișcărilor
- transmite comenzile către musculatură prin tractul corticospinal
- fiecare emisferă controlează partea opusă a corpului
Astfel, mișcarea piciorului stâng este inițiată în emisfera dreaptă și invers.
≈ Zona 9 – Cogniție, planificare, decizii
BA9 este o componentă a cortexului prefrontal dorsolateral.
Aici se desfășoară o bună parte din gândirea complexă:
- memoria de lucru
- organizarea informațiilor
- atenția voluntară
- luarea deciziilor
- autoreglarea emoțională
- comportament social
Această zonă este investigată frecvent în cercetările despre ADHD, depresie, schizofrenie și tulburări cognitive, deoarece funcționarea sa influențează controlul executiv și raționamentul.
≈ Zona 17 – Prima stație corticală pentru vedere
BA17, numită și cortex vizual primar (V1), se află în lobul occipital, de-a lungul fisurii calcarine.
Este locul în care creierul primește informația brută de la ochi:
- margini, contururi, orientare
- mișcare
- luminozitate și contrast
Această zonă are o structură microscopică specifică – inclusiv celebrul „striat” vizibil ca linia Gennari.
Câmpul vizual este reprezentat aici în mod retinotopic: fiecare punct din mediul vizual corespunde unui punct din BA17.
După prelucrarea de bază, datele vizuale sunt trimise către zonele asociative (V2, V3) pentru analiză avansată – culoare, formă, recunoaștere de obiecte și profunzime.
≈ Zona 21 – Semnificație, limbaj, memorie semantică
BA21 se află în girusul temporal mijlociu și contribuie la:
- interpretarea limbajului
- înțelegerea sensului cuvintelor
- recunoașterea tiparelor auditive
- procesarea semnificației sociale (ton, expresie facială)
- accesarea memoriei semantice
Disfuncția în această zonă poate produce tulburări de limbaj, dificultăți de înțelegere sau simptome prezente în afecțiuni neurodegenerative.
≈ Zona 22 – Înțelegerea vorbirii
Această zonă, situată în girusul temporal superior, este esențială pentru procesarea auditivă și comprehensiunea verbală.
Partea posterioară a ariei 22, cunoscută drept zona Wernicke, este unul dintre centrele clasice ale limbajului.
Aici creierul dă sens propozițiilor, interpretează cuvintele și organizează semnificația auditivă.
În emisfera dreaptă, această arie contribuie la perceperea prozoziei – ritm, tonalitate, intonație emoțională în vorbire.
Leziunea zonei Wernicke produce afazie senzorială: pacientul aude vorbirea, dar nu o mai înțelege.
≈ Zonele 23, 24 și 28 – Emoție, memorie, reacții afective
Aceste regiuni aparțin sistemului limbic.
- BA23 – în girusul cingular posterior
- BA24 – în girusul cingular anterior
- BA28 – în cortexul entorinal, parte a lobului temporal medial
Roluri:
- formarea amintirilor emoționale
- procesarea durerii
- controlul reacțiilor afective
- reglarea funcțiilor autonome (ritm cardiac, stres)
- integrarea mirosurilor cu memoria
Zonele cingulare sunt implicate în empatie, motivație, evitare, atenție și învățarea bazată pe consecințe emoționale.
≈ Zonele 44 și 45 – Producerea vorbirii
Aceste două regiuni formează aria Broca, în girusul frontal inferior.
- BA44 coordonează partea motorie a vorbirii – mișcările limbii, buzelor, laringelui
- BA45 contribuie la selecția cuvintelor, gramatică și organizarea propozițiilor
Afectarea lor determină afazie Broca – vorbire greoaie, propoziții scurte, dificultăți gramaticale.
Zone Brodmann după locație și funcție
* Lobul frontal
- BA4 – Cortex motor primar
Lansarea mișcărilor voluntare, cu organizare somatotopică și control contralateral. - BA6 – Cortex premotor & suplimentar
Planifică și secvențiază acțiunile, pregătește programele motorii. - BA8 – Câmpuri oculare frontale
Inițiază saccadele și direcționează atenția vizuală. - BA9, 10, 11, 12, 46, 47 – Prefrontal
Memorie de lucru, anticipare, decizie, reglare emoțională și organizare a comportamentului orientat spre scop. - BA44 & BA45 – Aria Broca
Programare motorie a vorbirii (BA44) și selecție semantică/structură gramaticală (BA45); esențiale pentru producerea fluentă a limbajului.
* Lobul parietal
- BA1–3 – Somatosenzorial primar
Integrarea mesajelor tactile, nociceptive, termice și proprioceptive. - BA5 & BA7 – Asociativ somatosenzorial
Sinteză spațială, schemă corporală, orientare și manipulare în spațiu. - BA39 – Girus unghiular
Implicat în citire, calcul, memorie semantică și atenție. - BA40 – Girus supramarginal
Procesare fonologică, integrare multisenzorială, nuanțare emoțională.
* Lobul temporal
- BA20, BA21, BA22 – Giri temporal inferior, mijlociu și superior
Analiza audibilă, înțelegerea limbajului, memorie semantică și indicii socio-emoționale. Zona Wernicke este localizată în porțiunea posterioară a BA22. - BA38 – Polul temporal
Rețele pentru recunoaștere de fețe, emoții și memorie vizuală de nivel înalt. - BA41 & BA42 – Cortex auditiv primar/secundar
Primul nivel cortical al auzului și analiza tiparelor acustice complexe.
* Lobul occipital
- BA17 – Cortex vizual primar (V1)
Prelucrare elementară: margini, orientare, mișcare; reprezentare retinotopică. - BA18 – Cortex vizual secundar (V2)
Rafinează informația provenită din V1. - BA19 – Asociație vizuală (V3–V5)
Procesare avansată: mișcare, formă, recunoaștere obiecte.
* Structuri limbice și conexe
- BA23, BA24, BA28–33 – Cingulat & entorinal
Emoție, durere, atenție, memorie; integrarea afectivă a comportamentului. - BA25 – Subgenual
Nod în rețelele dispoziției; densitate crescută de transportori de serotonină. - BA26 – Retrosplenial motor
Implicat în învățarea și automatizarea secvențelor motorii. - BA27 – Piriform
Componentă a sistemului olfactiv. - BA29–31 – Cingular posterior/retrosplenial
Memorie, navigație, rețeaua modului implicit. - BA34–36 – Entorinal & peririnal
Cheie pentru consolidarea memoriei și recunoașterea familiarității. - BA37 – Girus fusiform
Recunoaștere facială, categorii vizuale complexe. - BA48 – Retrosubicular
Orientare spațială, integrare emoțională. - BA52 – Parainsular
Atenție, detectarea salienței și integrare interoceptivă.
Harta zonelor Brodmann (descriere orientativă)
O reprezentare 3D a cortexului — vizualizări externă și în secțiune — evidențiază numeric și cromatic ariile BA, facilitând corelarea dintre regiune și funcție (mișcare, senzorial, limbaj, vedere, memorie/emoție).
Listă orientativă
Sistemul include ~52 arii numerotate (BA1–BA52). Fiecare număr corespunde unei regiuni cu citoarhitectură distinctă și cu rol funcțional particular.
Originile hărții lui Brodmann
La începutul secolului XX, neurologul german Korbinian Brodmann a analizat histologic cortexul (uman și la alte mamifere), observând diferențe sistematice în stratificarea și tipurile neuronale.
Pe baza acestor distincții, în 1909 a publicat o împărțire a cortexului în 52 de arii. Deși zone precum Broca și Wernicke erau deja legate de limbaj, meritul lui Brodmann a fost să ofere o hartă coerentă pentru întregul cortex, care a devenit punct de plecare pentru corelarea structură–funcție.
De ce rămâne relevant sistemul Brodmann?
- Oferă nomenclatură standard pentru localizarea leziunilor, activărilor sau rețelelor funcționale.
- Conectează microstructura (citoarhitectura) cu funcția (cognitivă, senzorială, motorie).
- Este util în neuroimagistică (RMN funcțional, PET), neuropsihologie și planificare neurochirurgicală.
- A rămas un „limbaj comun” pentru clinicieni și cercetători, în ciuda rafinărilor moderne.
De ce e util chiar și în epoca imagisticii avansate?
Tehnicile actuale (fMRI, PET) arată unde crește activitatea în timpul unei sarcini. Ariile Brodmann explică de ce acea regiune este aptă pentru funcția respectivă — prin prisma organizării celulare.
În practică, superpunerea activărilor funcționale peste harta BA oferă context anatomic fin, important în neurochirurgie, cartografiere preoperatorie, diagnostic și cercetare translațională.
Referințe esențiale (selectiv, re-formulate)
- Brodmann, K. (1909). Vergleichende Lokalisationslehre der Großhirnrinde… Leipzig: J.A. Barth.
- Carter, R. (2019). Cartea despre creierul uman. Ghid ilustrat al structurii, funcției și tulburărilor (ed. a 3-a). DK.
- Ferng, A. (2021, 31 mai). Brodmann areas. Kenhub.
- Hacking, C.; Gaillard, F.; et al. Brodmann areas. Radiopaedia.
Rezumat final
- Sistemul Brodmann împarte cortexul în ~52 arii cu semnătură microscopică proprie.
- Harta rămâne standardul practic pentru corelarea anatomiei cu funcția (motor, senzorial, limbaj, vedere, memorie/emoții).
- Chiar și cu instrumentele moderne de imagistică, citoarhitectura explică fundalul structural al funcțiilor observate.